Bacteriile din adâncul Pământului care trăiesc în Munții Black Hills din South Dakota (SUA) au potențialul de a transforma rapid dioxidul de carbon (CO2) într-un mineral solid în condiții extreme. Dacă oamenii de știință descoperă cum să utilizeze aceste microorganisme ciudate, ele ar putea oferi o modalitate nouă de captare a gazelor cu efect de seră în rezervele epuizate de combustibili fosili.
Cercetătorii de la Soeder Geoscience LLC și Școala de Mine și Tehnologie din South Dakota au căutat recent microorganisme care pot sechestra carbonul și care le pot face față temperaturilor și presiunilor intense găsite sub un câmp petrolifer.
Oamenii de știință au reușit să identifice trei candidați promițători. Una dintre bacteriile din adâncul pământului era o specie de Bacillus, găsită la 1.250 de metri adâncime, în cel mai adânc laborator subteran din SUA, Sanford Underground Research Facility, din Munții Black Hills, South Dakota.
Celelalte două specii erau Geobacillus, de asemenea adaptată la temperaturi și presiuni ridicate, și Persephonella marina, un „hipertermofil” care trăiește în izvoarele hidrotermale ale Oceanului Pacific și poate tolera temperaturi de până la 110°C, salinitatea apei de mare și presiunea ridicată.
Bacteriile au fost supuse unei serii de experimente de laborator care le-au expus la o gamă de presiuni, temperaturi și acidități extreme.
Rezultatele preliminare au sugerat că condițiile optime pentru ca microorganismele să producă cristale de calcit din CO2 erau de 500 de ori mai mari decât presiunea la nivelul mării, la 80°C. În aceste condiții extreme, bacteriile puteau transforma CO2 în cristale de carbonat în decurs de 10 zile.
Bacteriile reușesc acest lucru datorită unei enzime numite anhidrază carbonică, care catalizează reacția dintre CO2 și apă.
Spațiile libere lăsate de câmpurile de petrol și gaze epuizate sunt locații ideale pentru stocarea de CO2 capturat, împiedicându-l să intre în atmosfera Pământului, unde acționează ca un gaz cu efect de seră și contribuie la schimbările climatice.
Deoarece aceste bacterii pot funcționa în condițiile aspre găsite în câmpurile de petrol și gaze epuizate, se deschide posibilitatea de a le injecta în golurile subterane și de a sechestrarea CO2 în mod permanent.
În plus, carbonații solizi ar putea funcționa eficient ca un „dop” care oprește scurgerile de lichide și gaze reziduale din puțurile de petrol abandonate.
Deși multe dintre aceste aspecte sunt ipotetice în prezent, progresele în tehnologia de captare a carbonului, precum acesta, ar putea fi un instrument de neprețuit în abordarea crizei climatice.
Desigur, posibilitatea capturării carbonului nu ar trebui să diminueze nevoia urgentă de a reduce arderea combustibililor fosili, subliniază IFL Science.
Cercetarea a fost prezentată la conferința American Geophysical Union din San Francisco la sfârșitul anului trecut.
Iată cum schimbările climatice influențează migrația păsărilor
Oamenii de știință au identificat cauza principală pentru criza climatică
Ghețarii alpini vor pierde cel puțin o treime din volum până în anul 2050
Fluturii și-ar putea pierde petele odată cu schimbările climatice